Skip to main content

Institutul Național al Patrimoniului a derulat în a doua jumătate a anului 2024,  proiectul Cartiere uitate din București – Cartierul evreiesc, coordonat de Direcția Programe și Proiecte, cofinanțat de AFCN, împreună cu partenerii săi, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) și Colegiul Național „Matei Basarab”.

Principalul scop al proiectului a fost acela de a contribui la cunoașterea și promovarea patrimoniului cultural al comunității evreiești din București, pentru tineri și publicul larg. Proiectul a cuprins mai multe obiective, incluzând cercetarea și documentarea în arhive, biblioteci, cercetare pe teren și organizarea unui fond documentar, multimedia, alături de o arhivă digitală dedicată patrimoniului cultural evreiesc, care a completat cu informații și date noi istoricul și evoluția reperelor arhitecturale și transformările cartierului evreiesc din București în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectul a inclus documentarea și elaborarea unui scurt parcurs al monumentelor și clădirilor cu valoare istorică, precum și redactarea unor micro-biografii ale unor personalități reprezentative ale comunității, care au contribuit la modernizarea și dezvoltarea economică a României în general, și a Bucureștiului în special.

Una dintre principalele etape ale documentării a presupus cercetarea în arhive, unde au fost consultate mai multe fonduri și colecții: în cadrul Arhivelor Naționale Istorice Centrale, fondurile Comunități Evreiești din România (1918-1959), respectiv dosarele cu privire la comunitatea evreiască din București, Centrala Evreilor din România (1942-1944) și Documente ale unor personalități din România (1880-1948); în cadrul Serviciului Municipiului București al Arhivelor Naționale, fondurile Banca Marmorosch Blank (1848-1951), Primăria Municipiului București – Serviciul Tehnic, 12 fonduri ce acoperă anii 1860-1912 și Primăria Sector II Negru (1926-1951); Arhiva Primăriei Municipiului București, Direcția Tehnică, respectiv fondurile Sectorul II Negru, Sectorul I Galben și PMB. Aici au fost identificate dosarele privind imobilele construite de arhitecții Marcel Iancu și Boris Zilberman, dar și documente referitoare la alte construcții din perioada interbelică. De asemenea, documentarea a inclus identificarea și consultarea unor hărți ale Bucureștiului din diferite perioade, din colecția Bibliotecii Academiei Române, precum și referințe bibliografice aflate la Biblioteca Națională a României.

Informația rezultată în urma documentării în arhive și pe teren, pe străzile fostului cartier evreiesc din București a fost structurată în cele trei segmente principale ale proiectului: expoziția, broșura și site-ul, care sunt complementare, împreună oferind o imagine de ansamblu a acestui cartier.

Astfel, expoziția, vernisată în luna noiembrie, a cuprins 26 de panouri împărțite în șase secțiuni: Edificii și personalități religioase, Edificii culturale, Edificii publice – învățământ și școli, Instituții și personalități medicale, Personalități culturale – arhitecți, Bancheri, industriași, filantropi.

Broșura completează informațiile expuse în cadrul expoziției cu o serie de date și biografii structurate în trei capitole. În cadrul expoziției au fost prezentate sinagogile încă deschise, iar în broșură au fost identificate cele care nu mai există, dărâmate în anii ’80. De asemenea, expoziția prezintă doi dintre Rabinii șefi ai secolului XX, iar în broșură este integrat portretul celui de-al treilea.

În cazul arhitectului Marcel Iancu, broșura adaugă imobilelor din cadrul expoziției, altele construite de arhitect în perimetrul acestui cartier. Ultima parte conține două trasee culturale; primul integrează imobilele de tipologie modernistă proiectate de către Marcel Iancu și situate în proximitatea Căii Moșilor, iar cel de-al doilea, sinagogile reprezentative din fostul cartier evreiesc.

Cel de-al treilea, website-ul, www.cartierulevreiesc-bucuresti.ro, valorifică, pentru un public cât mai larg, seria de activități implementate și rezultatele obținute până în prezent, dar și alte informații care, de asemenea, completează pe cele deja expuse în cadrul panourilor și a broșurii.

Proiectul a inclus și cinci ateliere educaționale desfășurate la începutul lunii noiembrie, în parteneriat cu Colegiul Național „Matei Basarab”, structurate în două segmente, primul teoretic, constând în prezentarea unor obiective arhitecturale și personalități evreiești, iar cel de-al doilea, de ordin practic, reprezentat de organizarea unei vânători de comori, cu un traseu care a contribuit, în mod ludic, la cunoașterea patrimoniului fostului cartier evreiesc.

Ne dorim ca toate componentele proiectului să constituie un instrument pentru diseminarea de informații, în anumite cazuri inedite, în special pentru un public mai tânăr și activ în mediul online, referitoare la fostul cartier evreiesc din București, abordat într-o manieră interdisciplinară, incluzând descrieri arhitecturale, variate contextualizări și micro-biografii.